Postul Pastelui continua sa reprezinte si astazi in viata spirituala a satenilor, dar si a multor oraseni, un important prag simbolic care se impune a fi trecut intr-un context ceremonial, structurat in conformitate cu normele impuse de autoritatea traditiei.Perceptele religiei crestine impun pe tot timpul postului Pastelui interdictii foarte severe de ordin alimentar. Produsele vegetale au mare cautare in aceasta perioada, având in vedere ca la sfârsitul acestei saptamâni, in sâmbata mortilor, se lasa sec de carne si apoi pe data de 9 martie se lasa sec si de brânza. Oferta existenta pe piata le permite românilor sa consume, pe lânga legume sau fructe, pateuri vegetale cu diverse arome, brânza de soia, crenvursti vegetali, crochete vegetale, maioneza de post sau lapte de soia.
In crestinism exista o anumita intelepciune pentru modul de a se combina vremea de hrana obisnuita cu vremea hranei de post. Respectând ideea ca "omul este ceea ce manânca", Biserica Ortodoxa este foarte atenta la cum recomanda oamenilor sa consume alimentele. Mâncarea este doar partea materiala a postului. Schimbând felul de hrana, se produce o purificare a trupului despre care pot vorbi si medicii.
Dar postul nu inseamna numai dieta!
Postul completeste atunci când un crestin il tine nu numai in plan fizic, material, trupesc, ci mai ales spiritual. In post exista totdeauna o dorinta de impacare cu cei cu care ne-am certat, care ne-au gresit sau carora le-am gresit. Experienta arata ca postul aduce mai multa bunatate, pentru ca, asa cum se spune din vechime, cel care posteste are totdeauna o cale catre celalalt. Unele fete bisericesti spun ca postul nu-i doar o simpla terapie psihico-fizica, acest exercitiu fiind profund ancorat in istoria mântuirii neamului omenesc.
Postul vine din grecescul " Ťascezať " si insemna exercitiu. Deci, perioada postului este o perioada in care oamenii trebuie sa faca exercitii pentru a fi mai buni, mai intelepti, mai blanzi, sa priveasca mai mult la ei si mai putin la cei din jur, sa nu fie lacomi la mancare, chiar daca alimentele sunt fara carne sau lactate.
Postul este o practica religioasa foarte veche si intâlnita pretutindeni.
Toate religiile au perioade de post. Ceea ce este specific pentru postul crestin consta tocmai in motivatia si semnificatia acestei perioade. Crestinismul pune accent nu numai pe ce se manânca, ci si pe cum se manânca, astfel incât postul acesta material, de bucate, sa fie o treapta catre postul de pacate, spre purificarea fiintei umane. In cazul celor bolnavi nu este atât de important faptul ca renunta sau nu la alimente, ci mai mult conteaza atitudinea acestora fata de post. Ei pot compensa totul prin rugaciune.
Dupa Lasata secului, orice bun crestin trebuie sa respecte trei principii : nepomenirea raului, postul si milostenia. Dupa lunga perioada dintre Craciun si Paste, numita si Dulcele Craciunului, fara interdictii alimentare si libera pentru orice distractii, omul trebuie acum sa se gândeasca la curatirea trupului, pentru a da aripi sufletului.
Postul Pastelui este cel mai lung post din an (sapte saptamâni) si cel mai restrictiv.
Evident ca in lumea moderna aceste reguli cu greu pot fi respectate, poate doar in manastiri, dar postul alimentar poate fi tinut. Pe piata au aparut multe produse speciale de post, astfel incât nu mai suntem nevoiti sa mâncam doar cartofi si fasole. Sunt preparate din soia care imita foarte bine carnea si sunt foarte gustoase. Plus ca aproape toate fast food-urile si restaurantele ofera in aceasta perioada meniuri de post.
Chiar daca produsele de post sunt in cantitate suficienta in magazine, nu toti crestinii isi permit sa le cumpere. Acest lucru atât pentru ca preturile sunt destul de piperate, cât si datorita obisnuintei de a consuma produse pregatite in casa, in putine cazuri fiind consumate mezeluri din soia sau pateuri de post.
Pentru cei care doresc sa tina un post mai drastic exista cateva reguli.
Zilele randuite pentru ajunare (abtinere totala de la mancare si bautura) sunt luni si marti (in prima saptamana a Postului) si luni, marti, miercuri, vineri si sambata (in ultima saptamana, numita si a Patimilor). In aceste zile, cei care sunt mai neputinciosi pot consuma paine si apa.
In zilele de miercuri din Post se ajuneaza pana seara, cand se consuma paine si legume fierte, fara untdelemn. Prin post ne purificam trupeste dar mai ales sufleteste pregatindu-ne astfel pentru Invierea Domnului Iisus Hristos.
Spre sfarsitul Postului trebuie sa ne spovedim si apoi daca primim dezlegare din partea parintelui duhovnic sa primim Sfanta Impartasanie. Este importanta starea de spirit pe care trebuie s-o avem in aceasta perioada. Gandurile bune trebuie sa predomine si trebuie sa ne abtinem de la violente verbale sau fizice. In Postul Pastelui nu se fac cununii religioase.
Semnificatia Postului Mare.
Postul Mare are propria sa carte liturgica, Triodul. Aceasta contine cintari si slujbe speciale pentru fiecare zi a postului, incepind cu Duminica Vamesului si a Fariseului si sfirsind cu Vecernia din Simbata Mare.
Una dintre rinduielile liturgice apartinind Postului si specifica ortodoxiei este impartasirea cu Sfintele Taine la fiecare sfirsit de saptamina. Fiecare duminica devine, prin importanta care i se acorda astfel, un punct de sprijin si, totodata, ziua bucuriei duhovnicesti.
Postul propriu-zis este comparat cu calatoria de patruzeci de ani a poporului evreu in pustiu.
De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a savirsit mai multe minuni si, prin analogie, acelasi model de explicatie este data de Sfintii Parinti celor 40 zile de Post. Ultima saptamina a Postului care precede sarbatoarea este Saptamina Mare, care incepe cu Duminica Floriilor si se termina cu Duminica Pascala.
Sarbatoarea Pastelui incepe de fapt cu Duminica Floriilor, cind se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. In ziua de joi a Saptaminii Mari, clopotele inceteaza sa mai bata. Vor mai bate doar in Simbata Mare. Aceasta zi este, totodata, si inceputul chinurilor Mintuitorului. Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamintului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea paine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va invit sa va exprimati opiniile, cu argumente, bun simt si umor :)