luni, 21 aprilie 2008

Preot cu portofoliu, caut sponsorizare !

Preotul paroh din comuna bacauana Letea Veche a declarat ca isi ofera sprijinul pentru campania electorala. El a lipit pe usile primariei si ale carciumilor din localitate afise prin care anunta acest lucru.
Indiferent de culoarea politica, candidatul care va primi ajutorul preotului trebuie, in schimb, sa construiasca o anexa a bisericii. Iar în felul ăsta s-a demonstrat odată pentru totdeauna că preoţii sunt imparţiali.

Începe licitaţia:
Cine dă borduri pt curtea Bisericii ?  
Borduri de la PDminusL.
 
Cine face anexele ?
O capela, magazie si chilie de la PNL.

Cine dă termopane ?
Termopane de la domnul de la PSD.
Termopane o dată. De două ori. Adjudecat.

Amin !

luni, 14 aprilie 2008

Olimpiadele Comunicarii

Acestea vor avea loc azi 15 si maine 16 aprilie, la Palatul Parlamentului, Sala "Nicolae Iorga". Olimpiadele Comunicarii este unul din putinele evenimente unde se abordeaza subiecte de comunicare politica, ca spre exemplu: "cum sa-ti implici electoratul fidel in dezbaterea electorala din blogosfera", "cum sa gestionezi o campanie de comunicare politica" sau "cum sa reactionezi intr-o criza de imagine". In plus, celelalte teme care tin de domeniul advertisingului sau al Relatiilor Publice comerciale iti vor oferi o pregatire extrem de utila daca iti propui o cariera de comunicator public. Ai mai jos programul Conferintelor, invitatii care vor tine prezentari si link-uri catre paginile unde poti afla mai multe despre fiecare conferinta:



Marti, 15 aprilie 

12.00-14.00 Laborator de disectie: Advertising comercial vs. advertising social - vorbitori: Razvan Matasel (Leo Burnett Romania), Sorin Psatta (Grafitti BBDO), Andrei Stoiciu (Idee), Mihai Ciobanu (Johnson & Johnson Consumer).Moderator: Attila Gasparik (CNA) 

14.30-16.30 Managerii despre CSR: cat e adevar, cat e manipulare? - vorbitori: Dinu Patriciu (Rompetrol Group), Shachar Shaine (Tuborg Romania), Dan Pascariu (UniCredit Tiriac Bank), Adela Jansen (BRD Groupe Societe Generale), Adrian Dita (Vodafone Romania), Roy Maybud (Energy Holding Romania)Moderator: Dan Suciu (The Money Channel) 

17.00-19.00 Blogurile – manual de utilizare pentru comunicatori - vorbitori: Cristian Manafu (Evensys), Sorin Tudor (Project 365 Communication), Madalin Matica (DotCommerce), Mugur Patrascu (iLeo), Florin Grozea (E-OK.ro)Moderator: Victor Kapra (Publimedia)



Miercuri, 16 aprilie 

12.00-14.00 Laborator de disectie – PR comercial vs. PR politic - vorbitori: Adriana Saftoiu (Capital Promotion), Ioana Manoiu (GMP PR), Liviu Ion (Dacia Groupe Renault), Ioana Grindeanu (Ergon Communications)Moderator: Alin Zainescu (New Media) 

14.30-16.30 Stampila de pe frunte - primul pas spre nemurirea politica - vorbitori: Bogdan Olteanu (PNL), Ludovic Orban (PNL), Adriean Videanu (PD- L), Codrut Seres (PC)Moderator: Victor Ciutacu (Jurnalul National) 

17.00-19.00 Drumuri de cariera intr-o agentie de comunicare - vorbitori: Crenguta Rosu (DC Communication), Sorana Savu (Premium Communication), Radu Ionescu (Kinecto), Andrei Cohn (Cohn&Jansen Ashley & Holmes), Roxana Dumitru (Leo Burnett & Target)Moderator: Bogdana Butnar (McCann Erickson)



joi, 3 aprilie 2008

Profil de Afacere (3) - AGROTURISM.

Piaţa
Cu toate că turismul intern şi internaţional al României înregistrează o accentuată tendinţă descendentă (în special datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, pe de o parte, şi a diminuării interesului vizitatorilor străini, pe de altă parte), turismul rural a luat o amploare deosebită în România după 1990 şi în special în ultimii ani.
Această situaţie se datorează în mare măsură involuţiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotărilor şi echipamentelor, preţurilor mari practicate şi serviciilor necorespunzătoare. Prin urmare, agroturismul a apărut ca o alternativă viabilă, către care s-au îndreptat tot mai mulţi turişti.
Pe teritoriul ţării există o mare varietate de spaţii de cazare, începând cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) până la cele care pot găzdui peste 100 persoane. Majoritatea unităţilor de turism rural oferă un pachet de servicii – cazare şi masă, aceasta din urmă sub formă de demipensiune sau pensiune completă. În proporţii mai mari sau mai mici, unele pensiuni oferă şi o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, băi sau duşuri, maşină de spălat, terenuri de sport, închirierea de materiale recreativ–sportive etc.
Aceste pensiuni se întind, cu mici excepţii, pe tot teritoriul ţării, având o densitate mai mare sau mai mică in funcţie de frumuseţea zonei, de condiţiile existente, de posibilităţile financiare şi de implicarea autorităţilor centrale şi locale în dezvoltarea zonală.
Conform Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), în ţara noastră există în prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, însumând peste 7.500 de camere, dar numărul total al spaţiilor de cazare rurale este mult mai mare, având în vedere că numai o parte dintre unităţile existente sunt membre ale acestei asociaţii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului, în ultimele 18 luni au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotări la standarde înalte, care au însumat o investiţie totală de 10 milioane USD.


Clienţii
Turismul rural se adresează deopotrivă clienţilor români şi străini.
Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de vârsta a doua şi, într-o mai mică măsură, de vârsta a treia. Aceştia preferă liniştea unei astfel de pensiuni zgomotului şi agitaţiei staţiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijaţi nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusă, tocmai datorită preferinţei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitaţie.
Turiştii străini care apelează cel mai des la agroturism sunt cei interesaţi în a cunoaşte istoria şi tradiţiile României, prin vizitarea unor zone pitoreşti, de o frumuseţe aparte, care pastrează obiceiuri străvechi legate de: arhitectura caselor, port, meşteşuguri tradiţionale, specialităţi gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apelează la aceste servicii se încadrează în categoria celor cu posibilităţi materiale medii şi mici, ţinând cont de faptul că turismul rural solicită mai puţini bani faţă de cazarea în sistemul hotelier. Nu trebuie exclusă în totalitate nici categoria turiştilor cu venituri superioare, care preferă agroturismul din curiozitate sau pentru odihnă.


Concurenţa
Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul ţării. Zonele în care există cea mai mare densitate a acestor unităţi sunt: Alba (Albac, Arieşeni, Garda, Remetea); Argeş (Rucăr, Brădet); Bistriţa (Prundu Bîrgăului, Lunca Ilvei, Susenii Bîrgăului); Braşov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predeluţ, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Mărului); Cluj (Sâncraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea); Harghita (Praid); Constanţa (2 Mai, Costineşti); Hunedoara (Haţeg, Clopotiva); Maramureş (Săliştea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinţi (Ponoarele, Dubova); Neamţ (Durău, Agapia); Prahova (Buşteni, Poiana Ţapului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Rîului, Sibiel, Cartişoara); Suceava (Panaci); Tulcea (Crişan, Sîntu Gheorghe); Vâlcea (Băile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepşa, Vidra, Tulnici).
După cum se poate observa, majoritatea judeţelor cu potenţial turistic sunt bine reprezentate la acest capitol. Există însă suficiente resurse neexploatate, având în vedere posibilităţile uriaşe pe care le oferă teritoriul României prin varietatea reliefului şi prin pitorescul naturii. Acest lucru nu înseamnă nici că zonele listate mai sus sunt “închise”, numai că deschiderea unei noi unităţi de turism rural în regiunile respective este mai dificilă, necesitând servicii de o calitate ireproşabilă, cât şi preţuri care să poată învinge concurenţa deosebit de puternică.


Faţă de competiţia directă cu unităţile de acelaşi profil, mai trebuie avută în vedere şi concurenţa indirectă cu alte forme organizate de turism din zona geografică respectivă, care poate duce la mărirea sau diminuarea cotei de piaţă a turismului rural.
În ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unităţilor turistice, dintre care se remarcă trecerea în proprietate privată a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achiziţionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor începe cât de curând ample programe de investiţii. În funcţie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de forţe în turism se pot modifica într-un sens sau altul.


Promovarea
O importantă metodă de promovare a turismului rural este însăşi calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacţia turiştilor, ceea ce îi poate transforma în clienţi fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simţit bine altor persoane şi, prin această reclamă verbală, gradul de ocupare poate creşte considerabil.
Desigur, existenţa unui site pe Internet care să atragă atenţia asupra existenţei pensiunii şi să popularizeze oferta acesteia este întotdeauna binevenită. Mai puţin eficintă se dovedeşte o promovare costisitoare (presă scrisă, radio, TV), care de cele mai multe ori nu îşi justifică prin sporul de eficienţă costurile foarte ridicate. Excepţie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect călătoriile, turismul etc.


Costurile de început
Majoritatea celor care pornesc o afacere în domeniul agroturismului sunt cei care îşi transformă propria locuinţă în pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de mărirea suprafeţei casei, crearea unor condiţii civilizate de cazare sau extinderea facilităţilor existente, amenajarea camerelor şi anexelor, alte îmbunătăţiri (dotări grupuri sanitare, sistem de încălzire etc.).


Faţă de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demarării unei afaceri în turismul rural ca fiind reduse, mai cu seamă având în vedere posibilitatea realizării unora sau tuturor acestor lucrări cu forţe proprii sau cu mână de lucru locală, foarte ieftină.
Pregătire şi calificare
În cadrul serviciilor turistice în general şi în situaţia turismului rural în particular, există două mari categorii de elemente care determină succesul sau eşecul afacerii: pe de o parte dotările (construcţia, finisările, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de altă parte calităţile personalului (amabilitate, politeţe, discreţie, disponibilitate).
Acestea din urmă sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costă (sau costă infinit mai puţin decât dotările ultrasofisticate) şi de multe ori au rolul decisiv în mulţumirea sau insatisfacţia turistului.


Cadrul legal
Prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unităţile din turismul rural trebuie să îndeplinească anumite condiţii, în funcţie de confort, pentru a fi omologate şi clasificate (pe margarete).


Informaţii suplimentare
Ministerul Turismului
Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucureşti
Tel: (021) 410.12.75 – Direcţia Generală de Autorizare şi Control
www.mturism.ro


Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC):
Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 – 259, Bucureşti
Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01
www.antrec.ro


Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT)


Federaţia Patronală din Turism (FPT)
Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, BucureştiTel/Fax: (021) 312.29.93

marți, 1 aprilie 2008

1 aprilie - istoria zilei pacalelilor !

Romanii, francezii, americanii si britanicii asteapta cu nerabdare ziua de 1 aprilie, pentru a face glume si farse prietenilor lor. Nici alte popoare nu rateaza prilejul de a-i tachina pe cei din jur: in India, sarbatoarea similara, Huli, are loc in ultima zi a lui martie. Luna aprilie, zisa si Prier, incepe cu Ziua Nebunilor sau a Pacalitului, data calendaristica in care romanii cauta, prin cele mai diverse mijloace, sa se pacaleasca reciproc, supararea fiind exclusa. Poate chiar de asta maramuresenii, mai sobri din fire, ii spun Ziua Nebunilor.

In Franta, pe vremuri, de cele mai multe ori se agata un peste de spatele cuiva, de aceea sarbatoarea se si numeste „Poisson d’Avril“ („Pestele de Aprilie“).
In Scotia, gluma se numeste „cuckoo“ sau „gowk“ („cuc de aprilie“), petrecerea dureaza 48 de ore iar cea de-a doua zi se numeste „Taily Day“ si este consacrata posteriorului.
In Ziua Cozii se fac cadouri „posteriorului pentru posteritate“, oamenii poarta pancarte hilare, pe care scrie: „Da-mi un picior in spate!“.
In aceasta zi, cele mai ciudate glume nu sint numai permise, ci si incurajate.

Potrivit traditiei, este neaparata nevoie sa faci o farsa in prima parte a zile, altfel, spre seara, vei fi tu victima unei glume crude.
Americanii, care nu pierd nici un prilej sa se amuze, au denumit prima zi a lui aprilie „April Fools Day“, iar cea mai raspindita gluma este legatul sireturilor sau inlocuirea zaharului cu sare.

Originile acestei sarbatori sint incerte, dar exista un vechi poem englez, din 1760, „Poor Robin’s Almanack“, in care ziua pacalelii este mentionata. Unii cred ca are radacini in Antichitate, in timpul romanilor, cind populatia Romei era formata preponderent din barbati.

Avind nevoie de femei, acestia le-au invitat pe Sabine la jocurile organizate in cinstea lui Neptun. Femeile au fost pacalite, pentru ca au fost de fapt rapite si au devenit sotiile romanilor. Legenda spune ca aceste evenimente s-ar fi petrecut la inceputul lui aprilie si ca romanii au mai aplicat si altadata aceasta tactica, cu valente rituale.

Glume se pot face si la serviciu, dar e bine sa alegem cu grija persoana, pentru ca nu toata lumea are simtul umorului.



Am postat si un clip drag mie, din serialul "BD -Brigada Diverse". Probabil cel mai bun produs de comedie din Romania acelor ani, de dinainte de 1989. Vizionare placuta !