CoronaVirus : CoVid-19 : Wuhan : China

#Coronavirus ne da ocazia sa ne regasim spiritul comunitar generozitatea si empatia, fata de cei de langa noi. E o lectie crunta dar corecta pe care o primim pentru pierderea identitatii unui popor care a pretuit mai mult consumerismul, brandurile, globalizarea. Avem ocazia sa supravietuim la orice virus daca vom intelege sa ne coagulam eforturile si sa gandim ca suntem precum o echipa.

Nu ne trebuie vreun conducator, renuntati la aceasta idee paguboasa inoculat de comunisti, a unui #tatuc. Eventual, sa identificam, din randul nostru, un #leader : acea persoana care trage cu noi din greu, care ne motiveaza si ne demonstreaza ca "nu trebuie cineva sa faca ceva" - noi trebuie sa facem, sa fim o suma de caractere si vointe intr-un angrenaj complex si complet al unei echipe: comunitate, tara, popor.

Trebuie sa fim precum o rotita dintr-un mecanism complex care poate fi pus in miscare cu fiecare efort individual de constientizare si asumare a unui scop comun. Vom avansa, evolua si ne vom emancipa, nu cu individualitati ci printr-o colectivitate care vom avea aceeasi viziune, aceleasi set de valori si cand vom respinge si sanctiona cu fermitate conduitele ce se distanteaza de normele legale stabilite de legi si autoritati.

Multi dintre noi suntem imuni la acest virus si doar il purtam precum o gazda pana isi gaseste un organism mai slab de care se prinde. In acest caz, suntem vinovati, cel puțin moral, daca nu cumva si legal. Cu cat ne expunem mai putin la acest dusman invizibil, cu atat avem sanse mai mari sa invingem in aceasta "batalie oarba" purtate cu arme neconventionale.

Faptul ca majoritatea dintre noi suntem bine, nu avem semne grave (temperatura, febra, tuse, etc) si nu ne temem, avand un moral bun si atitudine corecta fata de cei din jurul nostru, nu este suficient. Trebuie sa explicam celor de langa noi care nu inteleg pericolul iminent, ca sunt vitale : spalatul pe maini, purtatul unei masti, pastrarea distantei si sa iesim doar pentru a merge la serviciu sau la o urgenta.

Nu mi-am propus, mai sus, sa dau sfaturi dar, imi propun sa ies, inclusiv prin mesaje (in scris sau video) dintr-o autoizolare pe retele sociale și blogul personal ori in viata comunitatii mele pe care mi-am impus-o de vreo 2 ani dupa o perioada mai delicata.

Am dorinta de a fi completat si criticat constructiv de fiecare care va intelege demersul meu si faptul ca trebuie sa devenim activi fiecare dintre noi care avem o influenta in Online si Offline pentru a elimina conduitele nepotrivite, stirile false si sa oferim incredere celor din jurul nostru : familie, colegi, vecini. Unii ne considera #influenceri, altii zic ca am fi #FormatoriDeOpinie, eu as spune ca suntem o voce responsabilă din comunitate. Credibilitatea mesajului nostru depinde de empatia, dezinteresul si eforturile puse in folosul semenilor nostrii. Cand vom intelege ca, protejandu-i pe altii, ne salvam si pe noi, vom deveni altruisti, vom reincepe sa #traim si nu doar sa #locuim in comunitatile noastre.

Pana la urmatorul articol, ramane cum ne-am inteles 🇷🇴 #CaSaFieBine, e destul de simplu : #StamInCasa 😉

Cineva Trebuie Sa Faca Ceva in Focsani - Dolce Far Niente

Salvarea orasului nostru - Focsani, nu trebuie sa vina (doar) de la cei care conduc dpdv administrativ Municipiul resedinta de judet. Sunt o multime de persoane care contribuie la perpetuarea fenomenului de birocratie a administratiei publice, majoritatea sunt oameni lipsiti de idei si viziune care paraziteaza functii publice. Initiativa de a schimba orasul trebuie sa vina de la noi - cei tineri. Daca nu punem presiune pe administratie, factori decidenti si persoane, nu va iesi niciodata nimic.
Pe de alta parte, sunt multi tineri care invoca faptul ca nu se intampla nimic bun in Focsani - dar nu fac nimic in acest sens. Problema lor, acea vesnica lamentatie si paguboasa gandire dupa cliseul : "cineva trebuie sa faca ceva" ! Iar, acestia, nu au cultura implicarii si voluntariatului, ori de a veni cu o idee pe care sa o implementeze inspre binele public si schimbarea la fata a orasului. Poate de aceea avem multi asistati social, dependenti de ajutorul de la stat, care nu au fost obisnuiti sa li se dea "o undita cu care sa pescuiasca" si au preferat ''pestele'' dat cu diferite ocazii (festivaluri somptuoase pe multi bani publici) !
Dragi vranceni, stati linistiti, pentru unii dintre voi, vine "eroul salvator" care pune vrancenii pe primul loc ! El va ofera, la fiecare 4 ani, promisiunea protectei sociale si ii cearta pe cei incompetenti aflati in subordine pentru a le arata simpla conditie de vasali si nu alesi ai cetatenilor cu responsabilitate. Apoi, va vorbi la "imparatie", cerand iertare fata de cei cu datorii, neglijandu-i pe cei platitori la timp, perpetuand conflictul intre 2 tipuri de contribuabili si dand credit celor care anunta falimentul ENET.
Astfel, se perpetueaza acest mit cu care Vrancea este pacalita de prin 1996 incoace. "Eroul salvator" apare la nivel imagologic drept un Praslea sau Greuceanu care rescrie povestea trista a urmasilor Babei Vrancioaia in care supusii isi arata conditia jalnica de simpli ascultatori ai povestilor si de supusi ai vremurilor. Mitul acesta falimantar inca dainuie in provincia europeana Vrancea in care nu exista Fat-Frumos sau Ileana Cosanzeana ci doar zmei si balauri.
In titlul acestui articol am enuntat, dupa perceptiile si argumentele mele, metafora pe care o consider cea mai potrivita pentru a descrie situatia actuala si reala a Municipiului Focsani. O observam la multi in jurul nostru care se ghideaza in viata de aceasta formulare ''dolce far niente''. Ea echivaleaza cu o nonimplicare sociala, o nepasare si retragere din viata publica (a ''cetatii'') a unor categorii de oameni care sunt definiti de faptul ca "locuiesc" si nu "traiesc" in oras !

PS : dupa o pauza destul de lunga, revin sa scriu pe blog. Desi, feedback-ul si motivatia, nu mai sunt aceleasi din anul 2007 cand am creat acest blog. Asadar, bine ne-am regasit, in anul 2020 😉