Cineva Trebuie Sa Faca Ceva in Focsani - Dolce Far Niente

Salvarea orasului nostru - Focsani, nu trebuie sa vina (doar) de la cei care conduc dpdv administrativ Municipiul resedinta de judet. Sunt o multime de persoane care contribuie la perpetuarea fenomenului de birocratie a administratiei publice, majoritatea sunt oameni lipsiti de idei si viziune care paraziteaza functii publice. Initiativa de a schimba orasul trebuie sa vina de la noi - cei tineri. Daca nu punem presiune pe administratie, factori decidenti si persoane, nu va iesi niciodata nimic.
Pe de alta parte, sunt multi tineri care invoca faptul ca nu se intampla nimic bun in Focsani - dar nu fac nimic in acest sens. Problema lor, acea vesnica lamentatie si paguboasa gandire dupa cliseul : "cineva trebuie sa faca ceva" ! Iar, acestia, nu au cultura implicarii si voluntariatului, ori de a veni cu o idee pe care sa o implementeze inspre binele public si schimbarea la fata a orasului. Poate de aceea avem multi asistati social, dependenti de ajutorul de la stat, care nu au fost obisnuiti sa li se dea "o undita cu care sa pescuiasca" si au preferat ''pestele'' dat cu diferite ocazii (festivaluri somptuoase pe multi bani publici) !
Dragi vranceni, stati linistiti, pentru unii dintre voi, vine "eroul salvator" care pune vrancenii pe primul loc ! El va ofera, la fiecare 4 ani, promisiunea protectei sociale si ii cearta pe cei incompetenti aflati in subordine pentru a le arata simpla conditie de vasali si nu alesi ai cetatenilor cu responsabilitate. Apoi, va vorbi la "imparatie", cerand iertare fata de cei cu datorii, neglijandu-i pe cei platitori la timp, perpetuand conflictul intre 2 tipuri de contribuabili si dand credit celor care anunta falimentul ENET.
Astfel, se perpetueaza acest mit cu care Vrancea este pacalita de prin 1996 incoace. "Eroul salvator" apare la nivel imagologic drept un Praslea sau Greuceanu care rescrie povestea trista a urmasilor Babei Vrancioaia in care supusii isi arata conditia jalnica de simpli ascultatori ai povestilor si de supusi ai vremurilor. Mitul acesta falimantar inca dainuie in provincia europeana Vrancea in care nu exista Fat-Frumos sau Ileana Cosanzeana ci doar zmei si balauri.
In titlul acestui articol am enuntat, dupa perceptiile si argumentele mele, metafora pe care o consider cea mai potrivita pentru a descrie situatia actuala si reala a Municipiului Focsani. O observam la multi in jurul nostru care se ghideaza in viata de aceasta formulare ''dolce far niente''. Ea echivaleaza cu o nonimplicare sociala, o nepasare si retragere din viata publica (a ''cetatii'') a unor categorii de oameni care sunt definiti de faptul ca "locuiesc" si nu "traiesc" in oras !

PS : dupa o pauza destul de lunga, revin sa scriu pe blog. Desi, feedback-ul si motivatia, nu mai sunt aceleasi din anul 2007 cand am creat acest blog. Asadar, bine ne-am regasit, in anul 2020 😉